Ai 4 grupuri: A (> 1 miliard de dolari, college dropout), B (< 1 miliard de dolari, college dropout), C (> 1 miliard de dolari, college non-dropout), D (< 1 miliard de dolari, college non-dropout). Tu compari A cu C, insa nu iei deloc in considerare grupele B si D. Altfel spus, ceea ce ai demonstrat tu este ca daca ai ajuns deja la 1 miliard de dolari, puteai castiga un pic mai mult fara facultate, lucru cu care sunt de acord.

Insa ca tu sa calculezi acum daca sa te lasi de facultate sau nu, trebuie sa calculezi ceva along the lines of "expected income / net worth / etc." in functie de nivelul educatiei.

Acestea sunt exemplele fericite si cazurile publice sau publicizate. Insa lasatul de facultate nu se coreleaza pozitiv cu sansa de a ajunge milionar. Citisem recent niste statistici - 42% dropouts, insa doar 20% din milionari nu au terminat o facultate. In schimb, 75% din infractiuni sunt comise de dropouts.

Steve Jobs s-a lăsat de facultate după 6 luni, și spune că e cea mai bună decizie pe care a luat-o, Mark Zuckerberg și Bill Gates au plecat de la Harvard, Steve Ballmer (Microsoft CEO) a fost convins de Gates să plece de la Stanford, și lista continuă cu Larry Ellison (fondator Oracle), Michael Dell (fondator Dell), iar co-fondatorii Google, Sergey Brin și Larry Page, au absolvit dar s-au lăsat de doctorat. Avem de asemenea exemple de români care lucreaza la Google, Microsoft, Facebook, etc care au făcut facultatea în țară.

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_college_dropout_billionaires

Aceste exemple contrazic mentalitatea că trebuie sa faci o facultate de top pentru a avea succes.

"I failed in some subjects in exam, but my friend passed in all. Now he is an engineer at Microsoft, and I am the owner at Microsoft"
-- Bill Gates

Sunt de acord cu voi, si modelul pe care vrem sa crestem Take Off Labs este exact urmand 37Signals sau ThoughtBot - incepand cu o echipa puternica, resurse financiare si network.

Ceea ce contest este implicatia discutiei ca orice Scalable Startup trebuie sa fie sau sa inceapa in Sillicon Valley sau in US. Si aici intervine clasificarea mea - daca nu ai un business model perioada pe care investitorul o planifica este mai lunga, si pentru acest lucru ecosistemul din SV este ideal (am observat acest lucru la una dintre companiile din California cu care lucram - incontestabil). Insa un business model solid iti poate aduce investitii si ecosistemul necesar in Europa - cu posibilitatea de a deschide puncte de lucru in state in sub 2 ani. Exemple de companii din aceasta categorie: Spotify, Pusherapp.com, SoundCloud sau in trecut Kaspersky Lab.

In ultimii trei ani am fost implicat activ in mediul startup-urilor, si as vrea sa adaug cateva puncte discutiei.

Start-up-urile pot fi clasificate in functie de "business model" in doua categorii: cu si fara. Ideea din spatele start-upurilor "sociale" (Facebook, Twitter, etc.) este sa creasca numarul de useri pana la un punct in care sa genereze venituri din reclame sau sa gaseasca un alt mod de a genera profit. Exista de asemenea si start-up-uri care incep cu un business model, "charge from day one" philosophy (github, ubervu). Acestea rezolva o problema existenta si beneficiul adus utilizatorului poate sa fie usor masurat.

Ca si cetatean roman aveti multe avantaje. Puteti incorpora companii fara prea multe probleme in cele 30 de tari membre ale EEA. Locurile includ hub-uri puternice de startup, ca si Londra, Berlin, Munich sau Paris. Aveti de asemenea acces la programatori si oameni tehnici foarte buni din reteaua infoarena.

Eu am infiintat Take Off Labs in iunie 2011, si, dupa jumate de an, compania este profitabila si am crescut echipa pana la 4 angajati. La vara o sa fim 7. Nu am intampinat nici o problema de reputatie sau incredere din cauza faptului ca Take Off Labs este o companie romaneasca. Mai mult, profitul aduce o libertate pe care, in anumite cazuri, nu o ai lucrand cu banii investitorilor. Noi am identificat probleme recurente in startup-urile cu care lucram si vom lansa un serviciu cu care incercam sa le rezolvam.

In final, exista o continua discutie daca locul conteaza, daca trebuie sa locuiesti in State ca sa creezi un startup, daca vei pierde incepand din Europa, etc. In cazul in care ceea ce vrei tu sa construiesti merge pe ideea Facebook/social, San Francisco este locul ideal - investitori deschisi la idei de acest fel, avocati specializati, etc. Atlfel, parerea mea este ca din Europa ai access la tot ce ai nevoie pentru a crea o companie de succes. Si de asemenea, sunt mandru ca pot raspunde la intrebarea "Ce ai facut tu pentru Romania?".

Uite, sunt cateva lucruri pe care vreau sa te contrazic.

Totusi, ca experienta, nu e mare diferenta intre ei si cineva care a lucrat ca programator 5 ani sa zicem. Cei care vin din urma sunt foarte bine pregatiti! Nu ai nevoie de cineva care are 30 de ani de experienta!

Imi dai cateva clarificari in legatura cu acestia  ?

Cred ca m-am exprimat un pic gresit aici. Ceea ce am vrut sa spun e ca ucc_2 (cel care a pus intrebarea initiala) nu are nevoie sa gaseasca un  programator cu 30 de ani de experienta pentru a afla raspunsul la intrebarea lui. Daca citesti continuarea, o sa vezi ca vorbesc in continuare la persoana a 2-a cu el. Oricum, imi cer scuze pentru neintelegere.

Din pacate nu pot sa-ti raspund la intrebarile tale, pentru ca toata experienta mea se trage dintr-o singura companie, si, ar trebui sa-ti dau niste informatii pe care nu sunt sigur ca am voie sa le dau pe un forum public. Te rog insa sa faci diferenta intre un post de conducere (unde ai nevoie de experienta) si un post de programator entry-level (sau aproape), unde poti supravietui fara capacitati de coordonare. Te rog sa ti cont de asemenea ca raportul este aproximativ 15/85 intre cele doua categorii. Omul a intrebat despre un job ca programator, si, parerea mea e ca un om care a lucrat 30 de ani ca programator si este in continuare programator, nu este cea mai buna sursa de informatie pentru el.

O sa incerc sa revin cu un post cu parerea mea referitoare la necesitatea de a avea oameni cu experienta in pozitii de conducere si cat de repede pot fi invatate skill-urile necesare, si cum pot fi invatate acestea.

Uite, sunt cateva lucruri pe care vreau sa te contrazic.

mi-am dat seama ca nu exista mai niciun programator cu mai mult de 30 de ani de experienta

Eu fac acum un internship la Microsoft. Testerul meu are peste 45 de ani. Project Managerul meu are si el peste 40 de ani. Managerul meu direct e in Microsoft de 8 ani, si are si el aprox. 40 de ani. Am cunoscut oamenii care lucreaza aici de 25-30 de ani. Totusi, ca experienta, nu e mare diferenta intre ei si cineva care a lucrat ca programator 5 ani sa zicem. Cei care vin din urma sunt foarte bine pregatiti! Nu ai nevoie de cineva care are 30 de ani de experienta! Poti incerca sa mergi la o firma, sa lucrezi cateva luni, si sa vezi daca ti-ar place sa ramai acolo in continuare. Eu in 3 luni mi-am facut o impresie destul de completa despre cum ar fi sa lucrez aici.

daca ajungi sa lucrezi la google, microsoft, nvidia, intel, oracle sau o firma de genul o sa vrei sa te muti la alta , asta e absurd, daca esti la cei mai buni ramai acolo.

Nu stiu nimic despre celelalte firme pe care le mentionezi, dar in Microsoft sunt o gramada de oameni care au venit de la Google, si sunt o gramada care au plecat la Google (including top-levels). Si iara sunt o gramada care dupa cativa ani de lucrat aici, au plecat si au inceput un start-up. Fiecare firma mare are o filozofie proprie, si, chiar daca lucrezi tot ca programator poti avea oportunitatea sa lucrezi pe chestii mai misto in alte firme. Intr-o firma mica, ai sansa sa te afirmi mai repede. Intr-o firma mare, poti acumula experienta si poti avea stabilitatea locului de munca.

Sunt o gramada de scripturi pe net care fac chestia asta. Pentru teste de matematica as recomanda sa folosesti LaTEX in loc de poze, si sunt scripturi care suporta LaTEX.

O lista de posibile scripturi gasesti aici. Am lucrat mai demult cu WebTester si stiu ca suporta LaTEX, insa e un pic cam scump pentru ce ofera (200$). Ti-as recomanda sa mergi prin lista de scripturi, sa vezi demourile scripturilor, si sa-l alegi pe cel care ti se potriveste.

Salut,

Proiectul pe care lucrez acum la Microsoft are o componenta asemanatoare cu ce vrei tu. Adica, scrie niste rapoarte in Excel.
Sunt doua variante care mi-au fost recomandate pentru aceastea componenta:

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Office_Open_XML - scri fisierele .xml care contin toate informatiile despre documentul tau. Avantaje: nu ai nevoie de Windows sau Word instalat. Este totusi posibil ca nu toate optiunile sau setarile sa fie disponibile aici.

2. http://msdn.microsoft.com/en-us/library/microsoft.office.interop.word(office.11).aspx - porneste o aplicatie Word in background si trimite semnale pentru a crea documentul.

Eu am folosit #2 in proiectul meu si merge perfect. Totusi, nu l-am scris in Dev-C++ ci in Visual Studio. Exista versiunea Visual Studio Express care e gratis

Din cate stiu, le modificase cineva la un moment dat .

Testele la problema pietre nu au fost modificate din noiembrie 2006. Cred ca acela a fost momentul lansarii infoarena in formatul actual. Le-a modificat cineva in infoarena.devnet.ro inainte?

M-am uitat la materialul pe care l-ai prezentat, si, chiar daca nu sunt sigur ca am inteles exact procesul de alegere al presedintelui, numirea prim ministrului si a guvernului, vad un pic altfel lucrurile.

In primul rand cei care nu s-au prezentat la vot nu au luat decizia continuitatii, ci au luat decizia ca ei sunt de acord cu restul, oricare ar fi decizia lor. Asa se intampla in orice lucrare statistica, unde un esantion reprezinta toata populatia. Deci, 51.14% din 58.8% e egal cu 51.14% din 100% pentru simplul fapt ca ceilalti nu au facut nici o alegere.

In al doilea rand, aici nu e vorba de rasturnarea presedintelui ci de alegerea presedintelui. Adica, procesul, foarte simplificat (daca am inteles eu bine) e: se vor face niste propuneri si se va vota. Daca unul dintre cei propusi are 61 de voturi, e noul presedinte. Noul presedinte propune prim-ministrul, care are nevoie de 50% din voturi pentru a fi validat, iar acesta propune guvernul (din nou 50% din voturi pentru a fi validat). Deci, guvernul si prim-ministrul NU vor fi propuse de Voronin, ci de altcineva, noul presedinte al Moldovei. Singura problema e daca partidele democratice pot impune sau nu presedintele.

Oricum, nu zic ca va fi rai in Moldova, sau ca democratii sunt mai buni ca comunistii in toate aspectele, dar zic ca acesta e un pas ce trebuia facut la un moment dat, si ca, chiar daca economic nu o vor duce mult mai bine pentru o perioada indelungata (vezi Romania) o sa se bucure, cel putin, de mai multa libertate a informatiei, care e foarte importanta pentru schimbarea mentalitatii votantilor pentru urmatoarele alegeri.

Marcel, e o mare diferenta intre rezultatul de acum si cel de acum 2 (?) luni. Atunci comunistii aveau 60 de mandate, iar acum au 48. Tinand cont ca 60 mandate = 57%, iar 48 = 47% inseamna ca de la un guvern comunist conform rezultatelor de acum 2 luni se poate ajunge la un guvern democrat (53% din mandate). Avand in vedere unitatea de la alegerile prezidentiale ale partidelor democrate, eu sunt convins ca cele 4 partide democrate vor forma alianta de guvernare.

De asemenea, cred ca democratii vor putea alege presedintele. E nevoie de 61 de mandate pentru alegerea presedintelui, dar comunistii nu-si pot permite inca o tura de anticipate (au pierdut 10% in 2 luni), asa ca vor fi nevoiti sa treaca in opozitie acum. Eu cred ca e o mare diferenta de la guvern comunist (majoritar) + presedinte comunist la guvern democrat majoritar + presedinte democrat, dar astept sa ma contrazici.

Eu n-as face problema asta cu backtracking...
Daca inteleg bine problema (si numarul de calorii este mic.. nu-mi imaginez valori calorice mai mari de 2000 sa zicem), poti sa o rezolvi cu programare dinamica. Ti a[ i ] = exista/nu exista o combinatie de alimente a caror suma de calorii sa dea i. Vei mai avea nevoie de inca un vector b[ i ] = ultimul aliment adaugat cand am ajuns la suma i.

daca vrei sa scoti un timp bun tre sa sti sa optimizezi programul la nivel de limbaj si apoi la nivel de algoritm

Cu asta nu prea ai dreptate. In ziua de azi, compilatoarele moderne fac o treaba excelenta referitor la optimizarea limbajului. In momentul de fata tu scrii cod (C/Pascal nu conteaza) care trece printr-un compilator care are grija sa fie foarte optimizat pentru arhitectura respectiva. Au trecut de mult vremurile in care scriai cod in instructiuni de procesor (atunci conta mult mai mult optimizarea la nivel de limbaj).

Acum, singurul lucru pe care nu-l stie compilatorul e sa-ti modifice tie algoritmul. Gandeste-te un pic care e diferenta intre un algoritm O(N^2) si O(N) (de exemplu). N^2 va dura aproximativ N^2 * C , iar N va dura N * C, unde C e o constanta care reprezinta durata medie de executie a unei instructiuni de limbaj (C/C++) inmultita cu un nr de instructiuni care sunt repetate. C-urile astea sunt aproximativ egale (in O(N^2) si O(N)) si nu prea ai multe variante de a optimiza aici (cum ti-am zis compilatorul face treaba). Asa ca.. O(N^2) va merge de aproximativ N ori mai incet decat O(N).. iti dai seama ce inseamna asta pt N = 100.000 sa zicem?

Sa zicem ca vrei sa gasesti drumul minim de la A la B. Pornesti algoritmul A* din sursa A, si te vei opri cand scoti din heap nodul B (ca si Dijkstra).
Diferenta o face o functie estimativa, h(x). H(x) e o functie care-ti spune un cost estimat de la x la B. In loc sa scoti din heap nodul x cu min. d[ x ] vei scoate nodul x care are d[ x ] + h(x) minim. E foarte important ca h(x) sa fie <= decat costul actual din x pana la B. Cred ca explica pe wiki de ce.

Exemplu: Ai niste puncte in plan (coordonate x si y) si un graf definit pe acestea. Vrei sa gasesti drumul minim intre 2 puncte A si B. Ai putea defini h(x) ca distanta in plan de la x la B.

Diferenta intre A* si Dijkstra in implementare e doar faptul ca vei tine un heap cu d[ x ] + h(x) in loc de d[ x ].

Pai e normal sa mearga un pic mai repede cu word decat cu longint.
Word e pe 16 biti si tine valori unsigned, deci de la 0 la 65535, iar longint e pe 32 de biti si tine si un bit de semn (pana la 2 miliarde). Operatiile se fac mai repede pe mai putini biti.

Problema ta e defapt ca algoritmul tau nu e destul de rapid. Incearca un algoritm mai rapid, de exemplu ciurul lui Erathostenes: http://infoarena.ro/ciurul-lui-eratostene

Iti faci cont pe www.topcoder.com/tc, iar apoi intri in arena (butonul cu O(n)). Iti recomand sa rezolvi cateva probleme de incalzire deoarece metoda de redactare a solutiei pe topcoder e diferita decat la celelalte concursuri cu care probabil esti obisnuit. In mare, va trebui sa creezi o clasa care rezolva problema data.

Cod:

int poz = st + rand() % (dr - st + 1);
long aux = v[poz]; v[poz] = v[st]; v[st] = aux;

long x = v[st];
while(st < dr) 
...
...

Incearca sa alegi un pivot random aici:

Cod:

long sort(long st,long dr)  
{  
long x=v[st];  
while(st<dr)  
    {while(st<dr&&v[dr]>=x) dr--;
...

In loc de v[st] alege un alt element aleator din intervalul [st,dr]. Cel mai simplu ar fi sa interschimbi elementul de pe pozitia st cu un element de pe o pozitie aleatoare din [st,dr] inainte de x = v[st];

Am actualizat IAP-ul cu exemple din cele 3 proiecte mai sus mentionate

Pe scurt, muchiile negative nu merg cu Dijkstra deoarece in momentul in care scoti un nod din heap (nodul cu cel mai mic cost) tu il consideri terminat (cost optim in el). Sa-ti dau un exemplu. Sa presupunem ca ai muchia de la 2 la 1 cu costul -5. In Dijkstra ai ajuns sa ai d[1] = 4 si d[2] = 5. Nodul cu cel mai mic cost e 1, deci il scoti din heap si ai terminat socoteala cu el. Insa exista un cost mai bun pe care nu l-ai luat in calcul, si anume drumul care ajunge in nodul 2 cu costul 5, si apoi ia muchia de la 2 la 1, ajungand in 1 cu costul 0.

Salut,

In primul rand poti optimiza sortarea. Ce faci tu acolo are complexitate N^2 si poti face o sortare in N*LogN. Iti recomand sa rezolvi problema Sortare prin comparare prima data. O poti gasi aici: http://infoarena.ro/problema/algsort. Algoritmii cei mai buni (pentru implementat de mana) sunt mergeSort si heapSort. QuickSort e si el ok, dar are worst case N^2. Pentru a rezolva aceasta problema a QuickSort, in practica se foloseste un pivot random (cand alegi pivotul alegi unul aleator din sirul tau, si nu un element fix - de obicei primul).
Apoi in procedura minim, tu faci iarasi N^2. Aici se poate face N*Sigma. Sigma e foarte mic (aproximativ 5), deci poate fi aproximat la O(1). O explicatie a acestui Sigma o gasesti si pe Wiki, Sigma reprezentand inversa functiei Ackerman pentru n,n. Iti recomand sa rezolvi prima data: http://infoarena.ro/problema/disjoint

Aici puteti da feedback pentru IAP #12: infoarena.org.

Aici gasesti un scurt ghid pentru inceput: http://hackers.devnet.ro/wiki/HackingTutorial.
Dupa ce rezolvi ticketul, faci un patch (cu svn diff) si-l pui pe http://reviewboard.infoarena.ro

Mie imi merge pe Vista cu Internet Explorer 7.
Ne poti spune versiunea de internet explorer cu care apar problemele?

Daca vorbesti de cautarea Google custom search, aceasta poate cauta intr-o pagina doar dupa ce e indexata de catre Google. Pagina problemei Marmelada nu a fost inca indexata fiind adaugata de curand. Ea va fi indexata automat, dar nu putem controla momentul in care acest lucru se va realiza. Acesta este probabil cazul si pentru celelalte pagini care nu sunt accesabile prin search.