Pe data de 13 Octombrie de la ora 12:00 (ora României, prânz) are loc prima rundă la olimpiada de crypto organizată de NSU - http://nsucrypto.nsu.ru/

Durata primei runde este de 4h30 și constă în rezolvarea unor puzzle-uri matematice iar unele necesită și programare. Concursul este destinat elevilor de liceu, studenților dar și celor care au terminat deja universitatea.

A doua rundă durează 7 zile și e similară unui CodeChef long-contest.

Pentru mai multe detalii verificați arhiva din anii trecuți pentru a vă familiariza cu tipul de probleme.

PS: Cumva am uitat să postez despre concursul ăsta anul trecut. Când am postat în 2017 un număr relativ mare de români au luat premii

Mult succes!

Sigur, asta ca apoi să îți poți plăti biletul la muzeu: https://kitschmuseum.ro/muzeul-kitschului-accepta-plati-bitcoins-si-alte-cryptomonezi

Pe data de 22 Octombrie de la ora 11:00 (ora României, sper că am calculat bine) are loc prima rundă la olimpiada de crypto organizată de NSU - http://nsucrypto.nsu.ru/

Durata primei runde este de 4h30 și constă în rezolvarea unor puzzle-uri matematice iar unele necesită și programare. Concursul este destinat elevilor de liceu, studenților dar și celor care au terminat deja universitatea.

A doua rundă durează 7 zile și e similară unui CodeChef long-contest. Anul trecut s-au dat două probleme la care nici comisia nu știa soluțiile (open problems) și una dintre ele a fost rezolvată de un concurent .

Pentru mai multe detalii verificați arhiva din anii trecuți pentru a vă familiariza cu tipul de probleme. Chiar dacă pare un concurs de nișă au premii destul de drăguțe așa că recomand acest concurs cu cea mai mare căldură!

Mult succes!

If people want to get funky then they should try the abstract algebra course delivered by Harvard. Really well explained and at some points mind-bending.

[Fals.]

Mă gândeam la o serie nouă de blog-uri cu oameni care sunt în prezent în academia/research/industry și erau liceeni sau studenți acum 5 ani să vorbescă de experiențele lor - un fel de leapșa între utlizatorii infoarena. Probabil că ideea ar lua prea mult timp până a fi implementată...și cum oamenii adoră să vorbească despre ei inșiși, o să relatez experiența mea în mediul academic, invitând toți infoarenauții să participe la discuție.

La fel ca Elfus, și eu sunt student în anul 2...însă la doctorat. Cred că prima oară când am auzit de research în informatică a fost când am citit acest blogpost în clasa a 12-a - mulțumiri Mircea și celorlați care au contribuit discuțiilor!

În acest post aș vrea să spulber câteva mituri destul de comune pe care oamenii le cred despre cercetare (cel puțin eu le-am crezut):

1) Doar geniile ajung să facă research. Fals.

Acum cinci ani credeam că toți care ajung să facă un doctorat sunt doar mega olimpici, super genii sau alte hiperbolizări de genul acesta. În liceu am participat la câteva olimpiade dar nu pot spune că am făcut o treabă excelentă, mai degrabă una mediocră. Când am început doctoratul am realizat că e mult mai important să înțelegi care e state of the art într-un sub-sub-topic, adică să depui efort în a citi literatura existentă. O dată realizat acest lucru observi că sunt multe probleme deschise lăsate de autori care așteaptă să fie rezolvate, spre exemplu: cum poți să generalizezi X? ce avantaje sunt în schema X versus schema Y? În crypto & security am observat un trend al articolelor SoK (Systematization of Knowledge Papers) pentru că e foarte multă informație și trebuie structurată, evaluată - un fel de 'curățenie' într-un domeniu. Ce încerc să zic e că nu toate problemele sunt atât de grele iar munca incrementală e apreciată în cercetare. Din fericire Terrence Tao face o treabă mult mai bună decât mine explicând asta aici.

2) În research faci foamete. Parțial fals.

Aici depinde foarte mult unde alegi să faci doctoratul. Personal, recomand în afara țării pentru că bursa de doctorand în România e...o glumă (~1500 RON?). În UK, Belgia, Danemarca și alte țări în care research-ul e tratat serios e o altă situație. Aici primești o bursă care îți acoperă tuiția, tot ce ține de întreținere, îndeajuns cât să duci o viață decentă fără să duci grija zilei de mâine (chiar și luni bune, ha!). Bursele variază între 14.000-22.000£ pe an depinzând de grantul supervizorului. Pe lângă asta, dacă ai norocul să ajungi într-un grup bine finanțat o să călătorești în jurul lumii la diverse conferințe. În ultimii doi ani am ajuns prin US, Franța, Austria, Danemarca iar la vară mă pregătesc de Japonia. Uneori ajungi la conferințe și dacă nu ai articol acolo pe motiv că supervizorul are prea mulți bani și trebuiesc consumați, altfel se pierd.

Un postdoctorand de aici a făcut un exercițiu interesant în care aduna salariul cu călătoriile pe care le face (plătite de facultate) și ajungea la un salariu competitiv cu un programator în UK. Poți câștiga bine și dacă faci consulting pentru o firmă. Bineînțeles, dacă vrei să câștigi bani mulți, cercetarea într-o universitate nu e ideală. Dacă vrei mulți $$$ atunci mergi în industrie ca programator.

3) Pentru a face research te închizi într-o cameră până găsești o soluție și duci un stil de viață anti-social. Fals.

Cel puțin pentru computer science, nu știu cum e în alte ogrăzi. Am observat că profesorii de succes au o abilitate uimitoare de a comunica idei într-un mod clar și a le motiva. Sunt cumva o combinație ciudată între oameni de știință și sales-person. Și ei au probleme pe care nu le pot rezolva, însă, cumva găsesc întotdeauna oamenii potriviți cu care să colaboreze pentru a scăpa de dilemă. Supervizorul îmi povestea că o calitate care merită dezvoltată e cea de networking la conferințe - aplicabilă și în viață, oarecum. La conferințele de crypto e foarte ușor de vreme ce în fiecare seară sunt evenimente organizate în jurul...băuturilor. Spre exemplu, avem o sesiune numită Rump Session unde asistăm la clubul de crypto - varianta caterincă; twist-ul e că persoanele din audiență au un întotdeauna un pahar în mână.

Eu am ales să fac un doctorat să văd dacă mi se potrivește cercetarea. Până acum îmi place, nu am făcut încă o decizie dacă vreau să schimb pe industrie, vă zic după un postdoc...În orice caz, e o experiență frumoasă iar dacă vă pricepeți să scrieți cod si să vă 'murdăriți' cu ceva teorie cred că sunteți un candidat ideal. Poate puțin superficial dar un doctorat îl văd ca pe un contract pe care îl ai cu un supervizor să lucrezi la proiecte interesante unde poți să îți creezi propriile proiecte și să întâlnești oameni marfă în locuri exotice...ce poate fi mai bine?

Au trecut mai bine de 5 ani de la seria asta, ar fi interesantă o reiterație să vedem cum au evoluat lucrurile pentru unii membrii.

Mulți liceeni pe vremea aceea care au citit articolul (inclusiv eu) probabil că au făcut deja o alegere în privința asta.
De asemenea, ar fi marfă să vedem dacă cei din academia/industry de atunci și-au schimbat părerile.

Petru, în titlul acestui topic este inclus cuvântul "feedback. Dacă lumea nu ar "comenta" cum zici tu, cum ar putea comisia să observe unele greşeli pentru a le repara pe viitor?
Într-adevăr, ajutorul venit din exteriorul comunităţii este foarte important dar şi critica (în mod constructiv) are un rol care nu trebuie neglijat.

Încearcă să găseşti o soluţie care are O(1) complexitate (nu depinde de n) în ceea ce priveşte memoria folosită.

@Adrian: Could you please explain your idea in one paragraph (or maybe 2)?

I think it's worth an explanation and people (including me) usually prefer natural language instead of C++ code - also because I'm lazy.

Thanks!

Primele 3 pagini ar trebui să fie îndeajuns pentru lucrul cu fișiere la început [link].

Poţi să încerci şi http://math.stackexchange.com/ .

În enunţ se specifică strict pozitive, deci > 0.

Poţi ca în fiecare nod să îţi ţii o structură în care memorezi valoarea şi poziţia elementului din vector. În felul acesta, atunci când alegi maximul pentru fiecare nod, poţi doar să compari cele 2 structuri între ele folosind un operator de comparare.

Sau poţi doar să îţi mai ţii un vector în care memorezi poziţia fiecărui element dintr-un nod şi îl actualizezi în timp ce faci update clasic pe valoarea nodului din arborele de intervale.

Felicitări echipei Infoarena pentru această inițiativă!
  
Țin minte că în clasa a 9a problemele mă descurajau de cele mai multe ori pentru că se rezolvau folosind un șmen (cunoscut de cei care aveau mai multă experiență) sau o structură de date clasică, în principiu după o rețetă. E bine că lucrurile încearcă se miște într-o direcție mai naturală.

Mulțumim de feedbackul detaliat , Vlad!

În legătură cu problema criptare, pe sursa oficiala citirea se făcea  cu stream-uri și am avut timpi de aproximativ 200ms, folosind unordered map din stl fără "smenuri" pe lângă.

Eu am pierdut o data 50 de puncte la o problema pt ca am pus cu un 3f mai putin.
Good practice e sa nu va obfuscati codul atunci cand nu e nevoie.

Sunt multe probleme de algoritmica pe Topcoder. Aici gasesti toata arhiva lor.
In legatura cu clasele, nu te speria. E doar un standard de-al lor pentru a le usura evaluarea surselor.
Hai sa luam un exemplu de enunt.
Observi ca mai jos este un alineat in care scrie "Definition". Iar acolo iti descrie cum sa fie numita clasa, apoi metoda care rezolva problema, ce primeste ca input si ce tip de date returneaza.
Poti sa gandesti ca metoda aceea a clasei functioneaza ca un main, doar ca datele de intrare nu le mai citesti din fisier ci le primesti ca parametri.
Tot ce trebuie sa faci este sa respecti formatul acela si sa scrii rezolvarea problemei in metoda clasei.

Pentru a fi mai clar am lasat aici o sursa exemplu pentru enuntul de mai sus.

In legatura cu TopCoder, pentru a te familiariza mai bine cu iti recomand sa citesti tutorialul lor.
O strategie ar fi sa simulezi concursurile propriu-zise iar apoi sa faci upsolving la probleme (bagi surse la cele care nu ti-au iesit).
Alte siteuri cu evaluator online:
Codeforces, Codechef, HackerRank, Spoj, Timus, Sgu.

In cazul in care vrei sa simulezi concursurile cea mai buna platforma ar fi Codeforces (la fiecare concurs ai ocazia sa participi virtual). Are si cateva blogposturi cu informatii destul de utile si editoriale.
La Codechef ai ocazia sa participi in Long Contests (un concurs dureaza aproximativ 10 zile si nu 1-5 ore cum esti obisnuit)
HackerRank se ocupa cu probleme care au aplicatii (mai mult sau mai putin) in viata reala. (concursuri de inteligenta artificiala sau programare functionala)

In cazul in care vrei sa te gandesti mult la probleme si apoi sa bagi si cateva surse (presupun ca asa iti exersezi mai mult partea de gandire, cu aplicabilitate in research?-sa ma corecteze cineva daca gresesc) iti recomand ultimele 3 siteuri: Spoj, Timus, Sgu. Hinturi nu prea o sa gasesti dar gradul de satisfactie va fi unul foarte ridicat atunci cand scoti o sursa care ia AC.

Ca ultima nota, probleme sunt destule, e indeajuns doar sa vrei sa inveti din ele.

Cred ca s-a mai discutat o data despre subiectul asta.
E interesant ca multe din propunerile din postul asta se gasesc si acolo. Sunt de acord ca intotdeauna se poate gasi o evaluare mai buna a elevilor insa ministerul nu va aloca fonduri pentru aceasta.
Ca o concluzie voi lasa un mic fragment din ceea ce a spus Cosmin Negruseri intr-unul din posturi, poate putin cam dur:

Argumentele de partea solutiei cu un numar de minim 3 locuri in fiecare judet sunt mai tari decat cele pro clasament top x. Pierdem timpul redeschizand o problema in fiecare an doar pentru ca nu ne convine rezultatul.

Uiti ca rezultatul se cere modulo 333019.

Si eu sunt pentru amanarea rundei pe o alta zi, daca se poate.

Felicitari pentru o runda reusita si probleme foarte interesante!  

Incearca sa accesezi un element cu functia map::find()

Cod:

http://www.cplusplus.com/reference/map/map/operator[]/ 

In enunt zice ca pentru 60% din teste N este prim, deci daca ai folosit doar ridicarea la putere in timp logaritmic nu ai gresit nimic. Spor la invatat metoda cand N nu este prim.

S-a amanat cu aproximativ 45 de minute . Au probleme cu serverul, aparent.