Revizia anterioară Revizia următoare
Jocul NIM
Probabil cel mai cunoscut joc impartial este jocul NIM. In acest joc, se considera N gramezi, fiecare gramada avand un numar de pietre. La fiecare pas, jucatorul aflat la mutare elimina un numar nenul de pietre (eventual toate) dintr-o singura gramada. Jucatorii muta alternativ. Castigatorul este cel care ia ultimele pietre.
De obicei, jocul NIM se joaca cu 3 gramezi de pietre, insa strategia de castig este aceeasi indiferent de numarul gramezilor. Pentru a determina aceasta strategie ne vom folosi de operatia xor (exclusive or) si proprietatile ei. Aceasta operatie se realizeaza prin operatorul ^ in C/C++, si prin xor in Pascal. Ca operatie pe biti, ea poate fi interpretata ca adunare in baza 2 fara transport, dupa cum reiese din tabelul urmator:
<center>
</center>
De exemplu, 1 xor 7 xor 5 = 3, deoarece avem:
1 = (001)2 xor
7 = (111)2
5 = (101)2
______________
(011)2 = 3
Pe baza operatiei xor, strategia de castig pentru NIM poate fi formulata conform urmatoarei teoreme:
Teorema: Fie N gramezi. Prima gramada are x1 pietre, cea de a doua x2, si asa mai departe, pana la ultima care are xN pietre. O astfel de pozitie este pierzatoare in jocul de NIM daca si numai daca suma-xor a numerelor de pietre din gramezi este 0, adica daca x1 xor x2 ... xor xN = 0.
Pentru a demonstra aceasta teorema, trebuie sa aratam ca dintr-o stare cu suma-xor egala cu 0 (pierzatoare), oricum am muta, nu putem ajunge decat intr-o stare cu suma-xor nenula (castigatoare), si ca dintr-o stare castigatoare putem efectua o mutare in mod convenabil astfel incat sa ajungem intr-o stare de pierdere. Sa presupunem ca suntem intr-o pozitie cu suma-xor 0 si ca luam x pietre dintr-o gramada oarecare, x ales aleator.
