== include(page="template/taskheader" task_id="zuzu") ==

!>problema/zuzu?figura.jpg! Pe planeta Zuzu toate obiectele sunt caracterizate prin faptul ca au forma paralelipipedica. Mai mult, chiar si norii au forma unor paralelipipede dreptunghice. La un moment dat cerul se intuneca si deasupra unei zone a planetei Zuzu apar $N$ nori, evident toti in forma de paralelipiped dreptunghic. Considerand un sistem de axe tridimensional cu $Ox$, $Oy$ si $Oz$ perpendiculare, doua cate doua, se observa faptul ca toti norii au toate laturile paralele cu axele. Pentru fiecare nor se cunosc coordonatele (date in metri) a doua colturi: cel din stanga-sus-spate (punctul A), respectiv cel din dreapta-jos-fata (punctul B), ca in figura alaturata.

!>problema/zuzu?figura.jpg! Pe planeta Zuzu toate obiectele sunt caracteri�­zate prin faptul ca au forma paralelipipedica. Mai mult, chiar si norii au forma unor paralelipipede dreptunghice. La un moment dat cerul se intuneca si deasupra unei zone a planetei Zuzu apar $N$ nori, evident toti in forma de paralelipiped dreptunghic. Considerand un sistem de axe tridimensional cu $Ox$, $Oy$ si $Oz$ perpendiculare, doua cate doua, se observa faptul ca toti norii au toate laturile paralele cu axele. Pentru fiecare nor se cunosc coordonatele (date in metri) a doua colturi: cel din stanga-sus-spate (punctul A), respectiv cel din dreapta-jos-fata (punctul B), ca in figura alaturata.

Norii pot sa treaca unii prin altii si se pot deplasa doar in sase sensuri: in sensul axei $Ox$ (sens notat cu $1$),  in sens opus axei $Ox$ (sens notat cu $2$), in sensul axei $Oy$ (sens notat cu $3$), in sens opus axei $Oy$ (sens notat cu $4$), in sensul axei $Oz$ (sens notat cu $5$), in sens opus axei $Oz$ (sens notat cu $6$). La fiecare unitate de timp fiecare nor se deplaseaza cu cate $1$ metru pe directia sa de deplasare. Prin intrepatrunderea si lipirea norilor se pot forma formatiuni noroase (o formatiune noroasa poate fi formata si dintr-un singur nor). Un nor face parte dintr-o formatiune noroasa, daca are in comun cel putin un paralelipiped dreptunghic sau un dreptunghi cu alt nor din ea. Norii dispar, ca din senin, dupa $T$ unitati de timp.

Norii pot sa treaca unii prin altii si se pot deplasa doar in sase sensuri: in sensul axei $Ox$ (sens notat cu $1$),  in sens opus axei $Ox$ (sens notat cu $2$), in sensul axei $Oy$ (sens notat cu $3$), in sens opus axei $Oy$ (sens notat cu $4$), in sensul axei $Oz$ (sens notat cu $5$), in sens opus axei $Oz$ (sens notat cu $6$). La fiecare unitate de timp fiecare nor se deplaseaza cu cate $1$ metru pe directia sa de deplasare. Prin intrepa­trunderea si lipirea norilor se pot forma formatiuni noroase (o formatiune noroasa poate fi formata si dintr-un singur nor). Un nor face parte dintr-o formatiune noroasa, daca are in comun cel putin un paralelipiped dreptunghic sau un dreptunghi cu alt nor din ea. Norii dispar, ca din senin, dupa $T$ unitati de timp.

h2. Cerinta

== include(page="template/taskfooter" task_id="zuzu") ==

1900