== include(page="template/taskheader" task_id="zuzu") ==

!>problema/zuzu?figura.jpg! Pe planeta Zuzu toate obiectele sunt caracteri­zate prin faptul ca au forma paralelipipedica. Mai mult, chiar si norii au forma unor paralelipipede dreptunghice. La un moment dat cerul se intuneca si deasupra unei zone a planetei Zuzu apar $N$ nori, evident toti in forma de paralelipiped dreptunghic. Considerand un sistem de axe tridimensional cu $Ox$, $Oy$ si $Oz$ perpendiculare, doua cate doua, se observa faptul ca toti norii au toate laturile paralele cu axele. Pentru fiecare nor se cunosc coordonatele (date in metri) a doua colturi: cel din stanga-sus-spate (punctul A), respectiv cel din dreapta-jos-fata (punctul B), ca in figura alaturata.

!>problema/zuzu?figura.jpg! Pe planeta Zuzu toate obiectele sunt caracteri�­zate prin faptul ca au forma paralelipipedica. Mai mult, chiar si norii au forma unor paralelipipede dreptunghice. La un moment dat cerul se intuneca si deasupra unei zone a planetei Zuzu apar $N$ nori, evident toti in forma de paralelipiped dreptunghic. Considerand un sistem de axe tridimensional cu $Ox$, $Oy$ si $Oz$ perpendiculare, doua cate doua, se observa faptul ca toti norii au toate laturile paralele cu axele. Pentru fiecare nor se cunosc coordonatele (date in metri) a doua colturi: cel din stanga-sus-spate (punctul A), respectiv cel din dreapta-jos-fata (punctul B), ca in figura alaturata.

Norii pot sa treaca unii prin altii si se pot deplasa doar in sase sensuri: in sensul axei $Ox$ (sens notat cu $1$),  in sens opus axei $Ox$ (sens notat cu $2$), in sensul axei $Oy$ (sens notat cu $3$), in sens opus axei $Oy$ (sens notat cu $4$), in sensul axei $Oz$ (sens notat cu $5$), in sens opus axei $Oz$ (sens notat cu $6$). La fiecare unitate de timp fiecare nor se deplaseaza cu cate $1$ metru pe directia sa de deplasare. Prin intrepa­trunderea si lipirea norilor se pot forma formatiuni noroase (o formatiune noroasa poate fi formata si dintr-un singur nor). Un nor face parte dintr-o formatiune noroasa, daca are in comun cel putin un paralelipiped dreptunghic sau un dreptunghi cu alt nor din ea. Norii dispar, ca din senin, dupa $T$ unitati de timp.

Norii pot sa treaca unii prin altii si se pot deplasa doar in sase sensuri: in sensul axei $Ox$ (sens notat cu $1$),  in sens opus axei $Ox$ (sens notat cu $2$), in sensul axei $Oy$ (sens notat cu $3$), in sens opus axei $Oy$ (sens notat cu $4$), in sensul axei $Oz$ (sens notat cu $5$), in sens opus axei $Oz$ (sens notat cu $6$). La fiecare unitate de timp fiecare nor se deplaseaza cu cate $1$ metru pe directia sa de deplasare. Prin intrepa­trunderea si lipirea norilor se pot forma formatiuni noroase (o formatiune noroasa poate fi formata si dintr-un singur nor). Un nor face parte dintr-o formatiune noroasa, daca are in comun cel putin un paralelipiped dreptunghic sau un dreptunghi cu alt nor din ea. Norii dispar, ca din senin, dupa $T$ unitati de timp.

h2. Cerinta

h2. Date de intrare

Fisierul de intrare $zuzu.in$ contine pe prima linie numerele naturale $N$ si $T$ separate printr-un spatiu, iar pe urmatoarele $N$ linii sapte numere reale $xA, yA, zA, xB, yB, zB, s$ separate intre ele prin cate un spatiu. Primele trei numere sunt coordonatele coltului $A$, urmatoarele trei numere sunt coordonatele punctului $B$, iar $s$ poate fi una dintre cifrele $1, 2, 3, 4, 5, 6$ si este sensul de deplasare pentru un norul respectiv.

Fisierul de intrare $zuzu.in$ contine pe prima linie numerele naturale $N$ si $T$ separate printr-un spatiu, iar pe urmatoarele $N$ linii sapte numere reale $xA, yA, zA, xB, yB, zB, S$ separate intre ele prin cate un spatiu. Primele trei numere sunt coordonatele coltului $A$, urmatoarele trei numere sunt coordonatele punctului $B$, iar $S$ poate fi una dintre cifrele $1, 2, 3, 4, 5, 6$ si este sensul de deplasare pentru un norul respectiv.

h2. Date de iesire