shukarime

Shukarime

== include(page="template/taskheader" task_id="shukarime") ==

Poveste şi cerinţă...

Cu ocazia impinirii centenarului de la publicarea teoriei relativitatii generale, $Gheorghe Fierar$ demonteaza rand pe rand, intr-o declaratie in exclusivitate la $Digi 23 Puncte$, teoriile fratiorului $Albert$. Printre acuzatiile aduse de excelenta sa se numara si plagiatul privind faimoasa ecuatie $E = mc^2^$, care de fapt apare pentru prima data in lucrarile poetului nepereche sub forma $E = albastra*dulce^floare^$. Automat si calculele privind viteza undei gravitationale sunt gresite fiind compuse de $"un alienat"$. Din fericire, geometria versificatiei in poezie ne permite sa deducem ecuatia $V=F^G^$, unde cu $G$ este notata constanta omului de geniu, iar cu $F$ frecventa vrajelii existentei efemere.
 
Un impatimit telespectator al postului mentionat, $Calif Gutzanu$ intelege exceptionalitatea dezvaluirilor domnului $Fieraru$ si isi da seama ca intr-o zi va deveni faimos si va revolutiona fizica moderna daca va reusi sa confirme experimental ecuatia. Pentru a putea face rost de date experimentale insa, $Calif Gutzanu$ are nevoie de cel putin doua gauri negre pentru a putea masura cu exactitate malformatiile spatiu-timp. Zis si facut, domnul $Gutzanu$ "imprumuta" un interferometru din laboratorul facultatii si se instaleaza la $Dristor$ pentru ca, zice acesta, cea mai instabila substanta din Univers capabila sa genereze spontan gauri negre este chiar shaorma produsa strict de acestia. Pe masura ce shaorma se dezintegreaza, $Gutzanu$ noteaza $N$ valori rezultate in sirul $v[~1~], v[~2~], … v[~N~]$, frecventele emise de shaorma. Cunoscand constanta $G$, acesta se intreaba acum cate perechi $[st,dr]$ cu $st ≤ dr$ exista in sir cu proprietatea ca produsul secventei $v[~st~] * v[~st+1~] * … * v[~dr-1~] * v[~dr~]$ poate fi scris ca $F^G^$, unde $F$ este o variabila oarecare. Daca acest numar este prea mic, experimentul va trebui reluat cu mai multa maioneza si sos picant.

h2. Date de intrare

Fişierul de intrare $shukarime.in$ ...

Pe prima linie a fisierului de intrare se gaseste $T$, numarul de teste. Pe prima linie a fiecarui test se afla numerele $N$ si $G$, urmand ca pe linia imediat urmatoare sa fie descris sirul $v[~1~], v[~2~], … v[~N~]$.

h2. Date de ieşire

În fişierul de ieşire $shukarime.out$ ...

In fisierul de iesire se vor afisa $T$ linii, pe fiecare dintre acestea un intreg reprezetand numarul de perechi cerut.

h2. Restricţii
* $1 ≤ T ≤ 5$
* $1 ≤ N ≤ 10^5^$

* $1 ≤ P ≤ N$
* $1 ≤ x[~i~] ≤ 10^6^$

* $1 ≤ G ≤ N$
* $1 ≤ v[~i~] ≤ 10^6^$

h2. Exemplu

h3. Explicaţie

In primul exemplu produsul secventei cuprinse intre pozitiile $[3,5]$ este $225$ si este singurul ce poate fi scris ca $225=15^2^$.
In exemplul al doilea secventele shukare sunt $[5,5], [5,7], [6,7]$.

In primul exemplu produsul secventei cuprinse intre pozitiile $[3,5]$ este $225$ si este singurul ce poate fi scris ca $225=15^G^=15^2^$.
In exemplul al doilea secventele sunt $[4,4], [4,6], [5,6]$.

== include(page="template/taskfooter" task_id="shukarime") ==
 

== include(page="template/taskfooter" task_id="shukarime") ==