Într-o zi, Por Costel se plictisea, stând singur în grădina sa şi mâncând porumb. Aşa ca s-a hotărât sa îl cheme la el pe cel mai bun prieten al său, Por Cătălin. Acesta, nefiind un tip sportiv, i-a cerut lui Por Costel sa găsească un joc care să nu necesite mişcare, el putând în cazul ăsta să stea şi să mănânce în continuare.

Por Costel, cel mai deştept dintre porci, a luat o cutie goală de la FCK şi-a pus în ea $N$ bileţele pe care a scris câte un număr, apoi i-a propus prietenului său următorul joc: „Tu(Por Cătălin), alegi un bileţel din cutie pe care îl scoţi, te uiţi la el si îl introduci la loc, apoi eu (Por Costel) voi face acelaşi lucru. Dacă numerele scrise pe bileţele noastre sunt prime între ele, tu câştigi, altfel voi câştiga eu.”

Por Costel, cel mai deştept dintre porci, a luat o cutie goală de la FCK şi-a pus în ea $N$ bileţele pe care a scris câte un număr, apoi i-a propus prietenului său următorul joc: „Tu(Por Cătălin), alegi un bileţel din cutie pe care îl scoţi, te uiti la el si il introduci la loc, apoi eu (Por Costel) voi face acelaşi lucru. Dacă numerele scrise pe bileţele noastre sunt prime între ele, tu câştigi, altfel voi câştiga eu.”

Por Cătălin, fiind puţin paranoic şi isteţ, a intuit că şansa de a câştiga e mai mică de obicei, aşa că l-a întrebat pe Por Costel care este probabilitatea ca el (Por Cătălin) să câştige. Bileţele fiind rupte cu copita, aveau dimensiuni diferite, deci şi probabilităţi diferite de a fi alese. Acum Por Costel vă zice vouă: „Por Cătălin nu ştie să calculeze, eu sunt în grădină. Calculaţi voi!”.