Mai ai la dispoziţie $M$ pungi pentru floricele de unică folosinţă de capacitate foarte mare (practic, infinită) şi un cuptor cu microunde. Cum, bineînţeles, nimănui nu îi plac floricelele nefăcute sau cele arse, îţi doreşti să le partiţionezi convenabil în cele M pungi şi apoi să le introduci pe rând în cuptorul cu microunde, setându-i un timp de preparare $prep[i]$ corespunzător, astfel încât după cele $M$ tranşe să obţii cât mai multe floricele comestibile.

Formal, o floricică de tipul $i$ introdusă în punga $j$, setată la timpul (în secunde) de preparare $prep[ j ]$ este comestibilă dacă şi numai dacă $A[i] ≤ prep[j] < B[i].$

Formal, o floricică de tipul $i$ introdusă în punga $j$, setată la timpul (în secunde) de preparare $prep[j]$ este comestibilă dacă şi numai dacă $A[i] ≤ prep[j] < B[i].$

Fiind date cele $N$ tipuri de floricele şi numărul de pungi disponibile, trebuie să găseşti o partiţie convenabilă şi timpii optimi de preparare pentru fiecare pungă, astfel încât la final să obţii numărul maxim de floricele comestibile, pe care să îl afişezi în fişierul de ieşire. Prea uşor!