== include(page="template/taskheader" task_id="mts") ==

Poveste şi cerinţă...

Alex a accesat fonduri europene şi a pus bazele unei afaceri profitabile, constând în creşterea viermilor de mătase. Viermii de mătase se hrănesc cu frunze de dud, iar Alex are mulţi duzi în grădină. El a observat că dacă aşează un vierme de mătase pe o frunză de dud, acesta va mânca toată frunza într-un timp care depinde doar de mărimea suprafaţei frunzei.
Alex a decis să le aplice viermilor săi de mătase un test de inteligenţă. În acest scop, a pus în practică următorul experiment ştiinţific: pe o bară îngustă, liniară, a aşezat de la stânga la dreapta n frunze de dud având suprafeţele s[~1~], s[~2~], ..., s[~n~], la distanţe x[~1~], x[~2~], ..., x[~n~] milimetri faţă de capătul din stânga. Alex a aşezat un vierme de mătase pe frunza cu numărul de ordine k. Pentru oricare frunză i, viermele de mătase va mânca frunza în si secunde, unde si este mărimea suprafeţei frunzei. După ce mănâncă în întregime o frunză, viermele porneşte imediat cu viteza de 1 milimetru/ secundă spre următoarea frunză, care poate fi la stânga sau la dreapta sa. Altfel spus, el îşi poate schimba dacă e cazul, sensul de deplasare după ce mănâncă o frunză.
Alex ar dori să ştie care este numărul maxim de frunze de dud pe ar putea să le mănânce în întregime cel mai inteligent vierme de mătase pe care îl are, având la dispoziţie timpul de maxim t secunde.
 
h2. Cerinţă
 
Cunoscând $n$, $k$, $t$, distanţele x[~1~], x[~2~], .., x[~n~] şi suprafeţele s[~1~], s[~2~], ..., s[~n~] cu semnificaţiile descrise mai sus, să se determine numărul maxim de frunze pe care un vierme de mătase poate să le mănânce în întregime, într-un timp cel mult egal cu $t$, dacă este plasat iniţial pe frunza $k$.

h2. Date de intrare

Fişierul de intrare $mts.in$ ...

Fişierul de intrare $mts.in$ conţine pe prima linie trei numere naturale $n$ $k$ $t$ separate prin câte un spaţiu, cu semnificaţia descrisă anterior.
Pe linia a doua se află $n$ numere naturale s[~1~], s[~1~], ..., s[~1~] separate prin câte un spaţiu, reprezentând mărimea suprafeţelor celor $n$ frunze.
Pe linia a treia se găsesc se găsesc $n$ numere naturale x[~1~], x[~2~], ..., x[~n~] separate prin câte un spaţiu,  reprezentând distanţele la care sunt aşezate cele $n$ frunze de dud faţă de capătul din stânga a barei.

h2. Date de ieşire