h2. Date de ieşire

În fişierul de ieşire $entropy.out$ ...

În fişierul de ieşire $entropy.out$ se vor afla $T$ linii, fiecare linie descriind operaţiile care rezolvă testul corespunzător. Pentru o dimensiune redusă a output-ului, operaţiile vor fi codificate astfel:
 
- O mutare din vârful cutiei $1$ în vârful cutiei $2$ va fi codificată prin caracterul $m$.
- O mutare din vârful cutiei $1$ în vârful cutiei $3$ va fi codificată prin caracterul $n$.
- O mutare din vârful cutiei $2$ în vârful cutiei $1$ va fi codificată prin caracterul $o$.
- O mutare din vârful cutiei $2$ în vârful cutiei $3$ va fi codificată prin caracterul $p$.
- O mutare din vârful cutiei $3$ în vârful cutiei $1$ va fi codificată prin caracterul $q$.
- O mutare din vârful cutiei $3$ în vârful cutiei $2$ va fi codificată prin caracterul $r$.
 
Astfel, descrierea operaţiilor va fi un şir de caractere de acest tip. Puteţi consulta exemplul pentru clarificări.

h2. Restricţii
* $1 ≤ T ≤ 100$
* $1 ≤ Numărul de obiecte dintr-o cutie ≤ 100$

* *Numărul total de operaţii folosite pentru rezolvarea unui test trebuie să fie cel mult egal cu $1300$*

* Numărul total de operaţii folosite pentru rezolvarea unui test din cele $T$ trebuie să fie *cel mult egal cu $1300$*.
* Orice şir de operaţii care rezolvă un test din cele $T$ şi respectă constrângerea de lungime de mai sus este considerat corect.

h2. Exemplu

a
b
cba

|

|qr

|
h3. Explicaţie

...

Primul test descrie o situaţie fericită în care este suficient să facem două mutări: prima din vârful cutiei $3$ către vârful cutiei $1$ şi a doua din vârful cutiei $3$ către vârful cutiei $2$. Orice altă soluţie care foloseşte cel mult $1300$ de mutări este considerată corectă.

== include(page="template/taskfooter" task_id="entropy") ==