Frauda electorală este actul de a influenţa alegerile cu scopul de a compromite rezultatul unui proces democratic de alegere. Este ştiut că o cantitate mică de fraudă poate schimba rezultatul final al alegerilor. Fiind un demers ilegal, cel care fraudează doreşte să aducă un număr cât mai mic de modificări voturilor, pentru a-şi atinge scopul. În problema noastră, alegerile se desfăşoară în $N$ districte, în două etape:

*Etapa 1*: În fiecare district s-au numărat voturile exprimate şi s-a reţinut numărul de voturi pe care l-a primit orice
candidat care a fost votat măcar o dată. Câştigător într-un district, în această etapă, este desemnat candidatul care a
obţinut cel puţin $[V/2] + 1$ voturi, unde $V$ este numărul total de voturi exprimate în district. Dacă nu există un astfel
de candidat, atunci acel district nu va fi luat în considerare la etapa $2$.

*Etapa 1*: În fiecare district s-au numărat voturile exprimate şi s-a reţinut numărul de voturi pe care l-a primit orice candidat care a fost votat măcar o dată. Câştigător într-un district, în această etapă, este desemnat candidatul care a obţinut cel puţin $[V/2] + 1$ voturi, unde $V$ este numărul total de voturi exprimate în district. Dacă nu există un astfel de candidat, atunci acel district nu va fi luat în considerare la etapa $2$.

*Etapa 2*: Dintre câştigătorii rezultaţi după etapa $1$, este declarat câştigătorul alegerilor, acel candidat care a fost învingător în cel puţin $[K/2] + 1$ districte, unde $K$ este numărul districtelor care au avut câştigător în prima etapă. Scopul celui care doreşte să fraudeze alegerile este ca, după etapa $2$, să nu existe niciun câştigător al alegerilor. Această situaţie este posibilă dacă nu există niciun candidat care a învins în cel puţin $[K/2] + 1$ districte.
El încearcă să influenţeze alegerile în această direcţie, făcând un număr minim de modificări în etapa $1$.