Fişierul intrare/ieşire:	ec.in, ec.out	Sursă	ONI 2011, clasa a 9-a
Autor	Doru Popescu Anastasiu	Adăugată de	Eugenie Daniel Posdarascu •eudanip
Timp execuţie pe test	0.8 sec	Limită de memorie	8192 kbytes
Scorul tău	N/A	Dificultate	N/A

Vezi solutiile trimise | Statistici

Ec

Alexandru are la dispoziţie un tablou pătratic de dimensiune N cu numere întregi şi K ecuaţii de tipul I şi II. Ecuaţiile de tipul I sunt de forma: ax+b=c , cu a , b , c numere naturale, iar ecuaţiile de tipul II sunt de forma: ax^2+bx+c=d , cu a , b , c , d numere naturale.
Alexandru îşi propune să determine pentru fiecare tip de ecuaţie: numărul lor şi câte dintre ele au rădăcinile în tabloul dat.

Să se scrie un program care determină numărul de ecuaţii de tipul I, câte dintre acestea au exact o rădăcină în tablou, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II şi câte dintre acestea au exact ambele rădăcini în tablou.

Date de intrare

Fişierul de intrare ec.in va conţine: pe prima linie numerele naturale N şi K separate printr-un spaţiu, pe următoarele N linii elementele tabloului separate prin câte un spaţiu, iar pe următoarele K linii ecuaţiile în forma din enunţ, câte una pe fiecare linie.

Date de ieşire

Fişierul de ieşire ec.out va conţine pe prima linie două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul I, respectiv numărul de ecuaţii de tipul I care au exact o rădăcină, aflată în tablou, iar pe a doua linie tot două numere separate printr-un spaţiu reprezentând numărul de ecuaţii de tipul II, respectiv numărul de ecuaţii de tipul II cu exact două rădăcini, ambele rădăcini în tablou.

Restricţii

• 1 ≤ N ≤ 500
• 1 ≤ K ≤ 1000
• Elementele tabloului sunt numere întregi cu maxim 4 cifre fiecare;
• La fiecare ecuaţie de tipul I a,b,c vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu x+2=3 va apare 1x+2=3).
• La fiecare ecuaţie de tipul II a,b,c,d vor fi precizate, chiar dacă acestea au valoarea 0 sau 1, (de exemplu x²+1=3 va apare 1x^2+0x+1=3).
• Pentru ecuaţiile de tipul I a,b,c sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
• Pentru ecuaţiile de tipul II a,b,c,d sunt numere naturale cu maxim 4 cifre;
• Se va acorda: 10% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul I, 30% din punctaj pentru câte dintre ele au exact o rădăcină în tablou, 20% din punctaj pentru numărul de ecuaţii de tipul II şi 40% din punctaj pentru câte dintre ele au exact ambele rădăcini în tablou.

Exemplu

Explicaţie

Prima ecuaţie este de tipul I si are rădăcina 0, care nu se găseşte în tablou.
A doua ecuaţie este de tipul II şi are două rădăcini egale cu -1, care se găsesc în tablou.
A treia ecuaţie este de tipul I şi are rădăcina 2, care se găseşte în tablou.
A patra ecuaţie este de tipul II şi nu are rădăcinile în tablou.
A cincea ecuaţie este de tipul II şi are rădăcinile -2 şi 1, dar nu sunt amândouă în tablou.

Cum se trimit solutii?