Comisia a promis că le va oferi participanţilor acestui concurs mâncare şi băutură gratuită. În urma mai multor discuţii, s-a hotărât că ar fi imoral să li se ofere pizza concurenţilor, aşa cum era prevăzut iniţial (doar suntem în perioadă de post, nu?!). Aşa că s-a decis că cel mai bine este să li se ofere blaturi (mâncarea favorită a comisiei).
Doi dintre membrii comisiei, maeştrii în arte culinare, s-au oferit să le prepare ei (contra cost, evident), în noaptea de dinaintea concursului. Având la dispoziţie un singur cuptor, ei nu pot prepara decât un blat la un moment de timp. Cei doi doresc să fie plătiţi în funcţie de timpul total petrecut pentru prepararea blaturilor (se ştie preţul pe minut cerut de fiecare). Mai mult de atât, fiecare va cere un cost suplimentar dacă este nevoit să prepare mai multe blaturi la rând:

Dacă primul prepară 3 blaturi unul după altul, el va cere costul suplimentar de 2 ori (+ costul standard pentru fiecare blat).

Dacă primul prepară 3 blaturi unul după altul, el va cere costul suplimentar de 2 ori (plus costul standard pentru fiecare blat).

S-a ajuns la concluzia că este nevoie de N blaturi pentru ziua concursului. Pentru fiecare se cunoaşte timpul de preparare. Cei doi au hotărât că primul va începe să prepare blaturile în ordinea 1, 2, ..., N iar cel de-al doilea în ordinea N, N-1, ..., 1.