#include <iostream>

const int nMax = 250005;

int t[nMax][20], log2[nMax], n, m, nod, k, curr;

using namespace std;

int main() {
    freopen("stramosi.in", "r", stdin);
    freopen("stramosi.out", "w", stdout);

    // Input rapid
    ios_base::sync_with_stdio(false);
    cin.tie(nullptr);

    cin >> n >> m;
    for (int i = 1; i <= n; i++) {
        cin >> t[i][0];
    }

    // Calculeaza log2 pentru toate valorile din intervalul [1, n] (in O(n))
    log2[1] = 0;
    for (int i = 2; i <= n; i++) {
        log2[i] = log2[i / 2] + 1;
    }

    // Parcurge fiecare numar
    for (int i = 1; i <= n; i++) {
        // Parcurge fiecare salt de 2
        // E ok sa fie parcurse elementele mai intai si nu salturile, deoarece problema ne asigura ca
        // indicele unui stramos este intotdeauna mai mic decat indicele elementului
        for (int p = 1; t[i][p - 1] && p <= 19; p++) {
            t[i][p] = t[t[i][p - 1]][p - 1];
        }
    }

    for (int q = 1; q <= m; q++) {
        cin >> nod >> k;

        // Variabila curr va retine tatal la care sa ajuns (posibil 0)
        curr = nod;
        while (curr && k) {
            curr = t[curr][log2[k]];
            k -= (1 << log2[k]);
        }

        cout << curr << "\n";
    }
    return 0;
}