Atenţie! Aceasta este o versiune veche a paginii, scrisă la 2007-08-10 10:33:35.
Revizia anterioară   Revizia următoare  

Algoritmul lui Dinic

(Categoria Grafuri, autor(i) Alexandru Mosoi)

Introducere

Acest articol presupune o familiarizare anterioara cu grafuri si retele de transport. Pentru a elimina neclaritati vom da urmatoarea definitie: O retea de transport este un graf orientat in care avem un nod sursa, un nod destinatie, iar fiecarei muchii ii este asociata o capacitate superioara. Problema este clasica: cat flux putem baga de la sursa la destinatie fara a depasi capacitatea fiecarei muchii. Algoritmul pe care probabil deja il cunoasteti poarta numele Edmonds-Karp si are complexitatea O(N*M*M). Algoritmul Dinic, prezentat in acest articol, are complexitatea O(N*N*M). Am folosit notatiile obisnuite: N - numarul de noduri, M - numarul de muchii.

Exemplu

Pentru o mai buna intelegere a articolului vom lucra cu urmatorul exemplu (imagine preluata de pe Wikipedia):

Descriere

Pasul 1

Algoritmul Edmonds-Karp presupune gasirea unui drum de crestere in reteaua reziduala si marirea fluxului total pana cand nu mai exista un drum de crestere. O observatie importanta este ca la fiecare pas in reteua reziduala exista mai multe drumuri de crestere de lungime minima.

Primul pas este sa construim din reteua reziduala un graf orientat aciclic in care sa regasim toate drumurile de lungime minima de la sursa la destinatie. Evident in acest dag toate muchiile vor avea capacitatea cel putin 1. Cum construim acest graf? Destul de simplu. Modificam putin bfs-ul de la Edmonds-Karp precum urmeaza. Pentru fiecare nod, calculam distanta (ca numar de muchii) de la sursa pana la el. O muchie (u, v) cu capacitatea c > 0 in reteaua reziduala este adaugata la graful construit doar daca distanta de la sursa la u plus 1 este egala cu distanta de la sursa la nodul u (pe scurt, daca muchia (u, v) apartine unui drum de crestere).

Aici aveti un exemplu de cod pentru a construi graful. In codul de mai jos noul graf este construit odata cu parcurgerea in latime. flow reprezinta matricea de adiacenta pentru reteaua reziduala, iar edges memoreaza pentru fiecare nod lista de vecini in graful construit.

while (!que.empty()) {
	int node = que.front();
	que.pop();

	if (node == N-1)
		break;

	for (int i = 0; i < N; ++i) {
		if (flow[node][i] == 0)
			continue;

		if (dist[i] == -1) {
			que.push(i);
			dist[i] = dist[node]+1;
			edges[node][++edges[node][0]] = i;
		} else if (dist[i] == dist[node]+1) {
			edges[node][++edges[node][0]] = i;
		}
	}
}

Obs: Scriind acest articol, mi-am dat seama ca se putea un pic mai simplu, fara sa tin cont de distanta. Cand se expandeaza nodul u, muchia (u, v) se adauga la graf doar daca v este nevizitat. Un nod este vizitat daca a fost expandat (scos din coada).

Pasul 2

Urmatorul pas este sa bagam flux in graful creat (subraf a retelei reziduale). Acesta operatie se poate face usor cautand drumuri de crestere si pompand flux pe aceste drumuri pana cand nu mai gasim nici un drum.