Însă, cum se construieşte şirul <tex> j_{1} < j_{2} < .. < j_{K} = i </tex>? În 'a doua problemă':deque-si-aplicatii#problema2 am construit cu ajutorul unui deque exact şirul de indici de care avem nevoie aici. Când vom înainte la indicele <tex> i + 1 </tex> vom modifica şirul astfel încât să respecte proprietăţile de mai sus utilizând operaţiile normale asupra unui deque. Mai sus am menţionat cum se obţine <tex> bst_{i} </tex> lucru care implică combinarea structurilor de deque şi arbore de intervale într-un mod ingenios. Mai jos se vede o figură în care elementele unui deque sunt defapt o secvenţă „continuă” de frunze ale unui arbore de intervale.

p=. !deque-si-aplicatii?PKU.png 60%!
 
p=. _Numărul maxim de elemente ce pot trece prin deque este $8$. Arborele ţine evidenţa intervalului $[3, 6]$._
 
Algoritmul în pseudocod arată în felul următor:
 

== code(cpp) |
Algoritmul este:
    // S[] şirul iniţial de numere iar N lungimea sa

Sfârşit.
==

Complexitatea finală este <tex> O(N*log_{2}N) </tex>.
 

h2(#concluzii). Concluzii
Filozofia din spatele structurii de deque devine utilă, de obicei, în părţile finale ale rezolvării unei probleme. Însă, ce pot spune cu certitudine este că această structură de date pe cât este de simplă pe atât este de eficientă.