Orice om pasionat de matematică o sa îţi spună _„Matematica e peste tot!”_ şi nu te-ar minţi cu nimic. Lumea în care trăim este de o exactitate impresionantă, chiar şi în haos găsim explicaţii şi formule.

După această premisă, nu e de mirare că matematica există şi în muzică: structuri repetitive, artişti care compun piese după raportul de aur, frecvenţe, tempo şi aşa mai departe. Totuşi, când un matematician se implică în muzică şi are scopul de a compune *cea mai proastă simfonie scrisă vreodată* trebuie să îţi dai seama că va reuşi.

După această premisă, nu e de mirare că matematica există şi în muzică: structuri repetitive, artişti care compun piese dupa raportul de aur, frecvenţe, tempo şi aşa mai departe. Totuşi, când un matematician se implică în muzică şi are scopul de a compune *cea mai proastă simfonie scrisă vreodată* trebuie să îţi dai seama că va reuşi.

*iNFOMUSIC.ro* au publicat un articol interesant despre Scott Rickard, care la TEDxMIA în 2011 a prezentat publicului ceea ce el numeşte _„Muzica ce putea fi scrisă numai de un matematician”_. Folosind teoria numerelor prime şi eliminând orice structură repetitivă, matematicianul a creat cea mai proastă muzică. Provocarea lui este să găsim ceva reptitiv sau plăcut în compoziţia lui.