În prezent, lista de flexiuni are foarte multe aplicaţii utile:

Pe baza ei am generat un corector ortografic.
Ea permite căutarea „full-text”, care altfel nu ar putea funcţiona prea bine. În absenţa listei de flexiuni, am putea căuta „carte” prin tot textul definiţiilor, dar căutarea nu ar înapoia definiţiile care conţin textul „cărţi” sau „cărţilor”.
Ea ne permite să răspundem la un click pe orice cuvânt dintr-o definiţie, trimiţând la definiţia acelui cuvânt. Din nou, fără această listă nu am şti ce să facem când utilizatorul ar da click pe cuvântul „cărţi”, pentru că nu am şti care este forma de bază a cuvântului.

* Pe baza ei am generat un corector ortografic.
* Ea permite căutarea „full-text”, care altfel nu ar putea funcţiona prea bine. În absenţa listei de flexiuni, am putea căuta „carte” prin tot textul definiţiilor, dar căutarea nu ar înapoia definiţiile care conţin textul „cărţi” sau „cărţilor”.
* Ea ne permite să răspundem la un click pe orice cuvânt dintr-o definiţie, trimiţând la definiţia acelui cuvânt. Din nou, fără această listă nu am şti ce să facem când utilizatorul ar da click pe cuvântul „cărţi”, pentru că nu am şti care este forma de bază a cuvântului.

Pentru a ne revanşa faţă de F.R.Sc., am decis să creăm un subsistem al DEX online (numit intern Flex online) în care F.R.Sc. să poată gestiona, mai bine decât într-un fişier Word, lista de cuvinte acceptate. De exemplu, dacă se dovedeşte că două lexeme nu se flexionează chiar identic, sistemul permite spargerea unui model de flexiune în două, modificarea clonei şi reasignarea lexemelor într-unul din cele două modele. Când F.R.Sc. emite o versiune nouă a listei de cuvinte (la fiecare câţiva ani), sistemul Flex online le permite să compare cele două versiuni, ceea ce ajută la eliminarea erorilor.