infoarena

fin>>p>>q;
stramos=p;

while (q>0) {
rr=1; count=0; varza=q;
while (varza>0) {count++; varza/=2;rr*=2;} rr/=2; count--;
      q-=rr;
      stramos=v[count][stramos];
      rr/=2;
      count--;
   }
  fout<<stramos<<'\n';
          }

   element_curent <- element_curent.urmatorul

 var p:^integer;
 begin
  ...
  p:=@array;
  writeln((p+2)^);
 end.

int G[MAXN][MAXN];

G[x][ ++G[x][0] ] = y, G[y][ ++G[y][0] ] = x;

var st:array[1..250000]of longint; {stiva}
      a:array[1..250000]of ^longint;{pointerul catre varful stivei LA UN                                                            MOMENT DAT}
procedure _df(ceva);
begin
 while ceva do { un while care modifica stiva }
           begin
{            mai fac un pas in parcurgere.. ajung sa zicem pe nodul x}
              a[x]:=@st[vf] ; {vf-varful, fac un pointer spre varful ei}
           end;
end;

begin {main}
{ citire, DF}
 for ask:=1 to m {pt fiecare intrebare}
{        afisez } writeln((a[x]+y)^); {al y-lea stramos al lui x}
end.

sa zicem ca in gr[i] se tin numarul de vecini ai lui i; (comun)

daca lucrezi in C, poti sa faci (int *) g[nmax] <- aloca memorie pt exact numarul de vecini (g[i] <- aloca gr[i]*int memorie); 
deci g[1] are gr[1] elemente; g[2] are gr[2] elemente; si poti sa le accesezi ca g[x][y]

daca lucrezi in pascal, poti sa tii un vector v[nmax] in care tii minte vecinii pt nodul 1, apoi vecinii pt nodul 2, apoi vecinii pt nodul 3, si tot asa
adica primele gr[1] elemente din v, sunt vecinii nodului 1, urmatoarele gr[2] elemente sunt vecinii nodului 2, si tot asa
poti sa mai tii minte un vector s[nmax] in care tii minte pt elementul i pozitia de start in vectorul v a nodului i;
adica de unde incep vecinii nodului i